ChatGPT 4.5, Gemini 2.5 Pro, Claude sau DeepSeek: Care model AI e cel mai „tare” ?

Am testat aceleași 3 prompturi pe ChatGPT 4.5, Gemini 2.5 Pro, Claude și DeepSeek pentru că le folosesc alternativ dar și din dorința de a afla care oferă cele „mai bune” răspunsuri. Ce mi-am dorit să evaluez prin acest test, a fost reacția la întrebare a fiecărui model din punct de vedere al:

• creativității
• gândirii critice și
• argumentări și gândirii logice

Totodată, mi-am dorit să compară atât viteza de generare a răspunsului, stilul, coerența, acuratețea și relevanța acestuia în context. Te invit să afli și tu răspunsurile generate, iar apoi, să-mi scrii în comentarii, răspunsurile cărui model ți se par mai relevante, de acord?

P.S. Pentru a fi ușor de analizat am notat fiecare model, astfel: A = ChatGPT 4.5, B = Gemini 2.5 Pro, C = Claude și D = DeepSeek

P.S.2. Motivul pentru care o să observi diferențe de font este acela că textul generat de fiecare model este luat cu screenshot sau copy-paste. Astfel s-a păstrat formatarea. Consider însă că mai relevante sunt răspunsurile și rezultatele finale, așa că hai să vedem ce am obținut!

1. Testul de Creativitate la ChatGPT 4.5, Gemini 2.5 Pro, Claude și DeepSeek

Pentru a testa cât de creative sunt aceste modele în contextul redactării unei povești am folosit următorul promt:

„Scrie o scurtă poveste (aproximativ 120 de cuvinte) plasată într-un sat tradițional din Bucovina. Povestea ar trebui să includă elemente specifice culturii românești, cum ar fi o nuntă, o legendă locală sau o tradiție populară. Tonul ar trebui să fie cald și nostalgic.”

A. Răspuns generat de ChatGPT 4.5 la Testul de Creativitate

B. Răspuns generat de Gemini 2.5 Pro la Testul de Creativitate

C. Răspuns generat de Claude 3.7. Sonnet la Testul de Creativitate

D. Răspuns generat de DeepSeek la Testul de Creativitate

Comparația Modelelor AI: Asemănări și Diferențe

Test de creativitate: Asemănări între modele

• Asemănări: Toate cele patru modele (A, B, C, D) au reușit să genereze o scurtă poveste plasată în Bucovina. Au fost incluse elemente culturale românești (nuntă, ie, legendă, busuioc, doină) într-un ton narativ cald și nostalgic, conform cerinței.
  
• Diferențe: Modelele au ales elemente specifice distinctive, diferite:
  
  – ChatGPT – Pornind de la legenda „Fântânii Dorului” a creat o poveste fluidă, concentrată pe atmosferă și emoție, menționând elemente tradiționale precum ie, lăutari și sarmale;
  
  – Gemini 2.5 Pro: A pus accent pe detalii senzoriale (mirosuri, imagini) și a inclus termeni românești în italic;
  
  – Claude: A oferit o poveste cu un titlu distinct („Întoarcerea la Izvoare”), personaje mitice (ursitoare) și descrieri senzoriale. Poate părea puțin mai abstract.
  
  – DeepSeek: A integrat termeni specifici românești în italic și a avut o structură narativă cu referințe culturale precise (zâna munților, hora)..

OBERVAȚIE PERSONALĂ: ChatGPT 4.5 și Claude au oferit cele mai artistice și coerente texte. Claude și Gemini au avut cele mai originale și emoționante povești, în timp ce DeepSeek a fost mai concis.

2. Testul de gândire critică la ChatGPT 4.5, Gemini 2.5 Pro, Claude și DeepSeek

Pentru a testa gândirea critică al celor 4 modele, am folosit următorul prompt:

„Care ar fi avantajele și dezavantajele implementării sistemelor bazate pe Inteligența Artificială, în România? Oferă-mi exemple clare din contextul economic local.”

Mi-am dorit să analizez echilibrul argumentelor, relevanța exemplelor și aplicabilitatea practică în economia românească. Iată ce răspunsuri au generat fiecare:

A. Răspunsul generat de ChatGPT 4.5 la Testul de Gândire Critică

B. Răspuns generat de Gemini 2.5 Pro la Testul de Gândire Critică

Implementarea sistemelor bazate pe Inteligență Artificială (IA) în România prezintă un potențial semnificativ, dar vine la pachet și cu provocări considerabile. Iată o analiză a avantajelor și dezavantajelor, cu exemple din contextul economic local:

Avantajele Implementării IA în România:

1. Creșterea Eficienței și Productivității:
   • Descriere: IA poate automatiza sarcini repetitive, consumatoare de timp și predispuse la erori umane, optimizând fluxurile de lucru.
     
   • Exemplu Local: Companiile românești din sectorul BPO (Business Process Outsourcing) sau centrele de servicii partajate (Shared Service Centers) pot folosi IA (în special Robotic Process Automation – RPA, adesea combinat cu IA) pentru a automatiza procese financiare (ex. procesarea facturilor), HR (administrare personal) sau customer support (chatbots). Companii precum UiPath (cu origini românești) sunt lideri globali în RPA, demonstrând potențialul local. Băncile mari din România (ex: BCR, BRD, ING) folosesc deja chatbots pentru interacțiuni simple cu clienții și RPA pentru operațiuni de back-office.
     
2. Îmbunătățirea Procesului Decizional:
   • Descriere: Sistemele IA pot analiza volume mari de date (Big Data) mult mai rapid și mai precis decât oamenii, identificând tendințe, modele și oportunități ascunse.
     
   • Exemplu Local: Retailerii online mari (ex: eMAG) folosesc algoritmi IA pentru a analiza comportamentul clienților și a oferi recomandări personalizate de produse, optimizând stocurile și strategiile de preț. În agricultură, companii inovatoare pot folosi IA pentru a analiza date de la senzori (umiditate sol, condiții meteo) și imagini din satelit/drone pentru a optimiza irigarea, fertilizarea și a prezice recoltele (agricultură de precizie), crescând randamentul fermelor.
     
3. Inovare și Dezvoltarea de Noi Produse/Servicii:
   • Descriere: IA poate fi motorul pentru crearea unor soluții complet noi sau îmbunătățirea radicală a celor existente.
     
   • Exemplu Local: Start-up-urile din IT (în special în hub-uri ca București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara) dezvoltă soluții bazate pe IA: aplicații de diagnostic medical asistat de IA (analiză imagistică), platforme fintech ce folosesc IA pentru evaluarea riscului de credit sau detecția fraudelor, soluții de optimizare a traficului urban sau a consumului de energie.
     
4. Creșterea Competitivității pe Piața Globală:
   • Descriere: Adoptarea IA poate ajuta companiile românești să devină mai competitive la nivel internațional prin reducerea costurilor, creșterea calității și inovație.
     
   • Exemplu Local: Industria de software și servicii IT din România, deja un exportator important, poate câștiga contracte mai complexe și cu valoare adăugată mai mare prin integrarea capabilităților IA în ofertele sale. Companiile de producție (ex: industria auto – Dacia/Ford și furnizorii lor) pot folosi IA pentru controlul calității (viziune computerizată) sau mentenanță predictivă, aliniindu-se standardelor globale.
     
5. Îmbunătățirea Serviciilor Publice:
   • Descriere: IA poate fi utilizată pentru a eficientiza administrația publică, a personaliza serviciile pentru cetățeni și a gestiona mai bine resursele.
     
   • Exemplu Local: Potențial de utilizare a IA în managementul traficului din marile orașe (ex: București, Cluj), optimizarea rutelor pentru transportul public, detectarea automată a problemelor de infrastructură (ex: gropi în asfalt prin analiza imaginilor), sau chiar în sistemul de justiție pentru analiza jurisprudenței (deși cu precauții etice majore). Platformele de e-guvernare ar putea integra chatbots inteligenți pentru a ghida cetățenii.

Dezavantajele și Provocările Implementării IA în România:

1. Costurile Ridicate de Implementare și Mentenanță:
   • Descriere: Achiziționarea tehnologiei IA, adaptarea infrastructurii IT și costurile continue de operare și actualizare pot fi prohibitive, mai ales pentru IMM-uri.
     
   • Exemplu Local: O fabrică mică sau mijlocie din industria textilă sau alimentară ar putea beneficia de automatizare și control al calității bazat pe IA, dar investiția inițială în echipamente, software și personal calificat poate depăși capacitatea sa financiară, spre deosebire de o multinațională.
     
2. Deficitul de Specialiști și Nevoia de Reskilling/Upskilling:
   • Descriere: Există o lipsă globală, resimțită și în România, de experți în IA (data scientists, machine learning engineers). În plus, forța de muncă existentă trebuie recalificată pentru a lucra alături de sistemele IA sau pentru a ocupa noile roluri create.
     
   • Exemplu Local: Universitățile și programele de formare din România produc specialiști IT, dar numărul celor cu expertiză avansată specifică în IA este încă limitat și concentrat în marile centre. Angajații din sectoare tradiționale (ex: producție, administrație) pot avea nevoie de programe extinse de training pentru a se adapta la noile tehnologii.
     
3. Probleme Etice și de Confidențialitate (Bias, Transparență, Date):
   • Descriere: Algoritmii IA pot prelua și amplifica prejudecățile existente în datele cu care sunt antrenați (bias). Deciziile luate de IA pot fi greu de explicat (lipsa de transparență – „black box”). Utilizarea datelor personale ridică probleme de confidențialitate (GDPR).
     
   • Exemplu Local: Un sistem IA folosit pentru preselecția CV-urilor în procesul de recrutare ar putea discrimina involuntar anumiți candidați dacă a fost antrenat pe date istorice care reflectă dezechilibre (ex: discriminare de gen sau vârstă). O bancă ce folosește IA pentru scoring de credit trebuie să poată explica de ce o cerere a fost respinsă și să asigure că datele clienților sunt protejate conform GDPR.
     
4. Riscul de Creștere a Șomajului în Anumite Sectoare:
   • Descriere: Automatizarea prin IA poate duce la dispariția anumitor locuri de muncă, în special cele care implică sarcini repetitive și manuale.
     
   • Exemplu Local: Automatizarea extinsă în centrele de call center prin chatbots avansați sau în depozitele logistice (folosind roboți autonomi ghidați de IA) ar putea reduce necesarul de personal pentru aceste roluri. Muncitorii de pe liniile de asamblare din fabrici pot fi, de asemenea, afectați.
     
5. Infrastructura Digitală și Accesul la Date:
   • Descriere: Deși România stă bine la viteza internetului, implementarea IA la scară largă necesită o infrastructură robustă de date (stocare, procesare) și acces la seturi de date mari, de calitate și interoperabile.
     
   • Exemplu Local: Digitalizarea în sectorul public este încă inegală. Obținerea unor seturi de date relevante și curate din administrația publică pentru antrenarea modelelor IA (ex: pentru sănătate publică sau urbanism) poate fi dificilă din cauza sistemelor neintegrate sau a lipsei standardizării.
     
6. Cadrul Legislativ și de Reglementare:
   • Descriere: Este nevoie de legi și reglementări clare care să adreseze specificul IA (responsabilitate în caz de erori, proprietate intelectuală, standarde etice). România trebuie să se alinieze la inițiativele europene (ex: AI Act).
     
   • Exemplu Local: Stabilirea responsabilității în cazul unui accident cauzat de un vehicul autonom (în viitor) sau în cazul unui diagnostic medical greșit sugerat de un sistem IA sunt provocări legislative ce trebuie anticipate și adresate.

În concluzie, România are potențialul de a beneficia de pe urma IA, mai ales datorită sectorului IT dinamic. Totuși, pentru a maximiza avantajele și a minimiza riscurile, este necesară o abordare strategică ce include investiții în educație și infrastructură, dezvoltarea unui cadru etic și legislativ adecvat, și sprijinirea adaptării forței de muncă și a companiilor, în special a IMM-urilor.

C. Răspunsul generat de Claude 3.7. Sonnet la Testul de Gândire Critică

D. Răspuns generat de DeepSeek la Testul de Gândire Critică

Implementarea sistemelor bazate pe Inteligența Artificială (AI) în România ar putea aduce beneficii semnificative, dar și provocări specifice contextului economic local. Iată o analiză detaliată cu exemple concrete:

Avantaje

1. Creșterea productivității în industriile cheie

• Agricultura: AI poate optimiza irigațiile, monitoriza starea culturilor și prognoza recolta (ex: startup-ul româno-spaniol Orbotix (Libelula) folosește drone și AI pentru agricultură de precizie).
  
• Manufactură: Fabricele inteligente (ex: Continental sau Dacia) pot reduce timpii de oprire și defectele folosind predictive maintenance.

1. Îmbunătățirea serviciilor publice

• Sănătate: Sisteme de diagnostic automatizat (ex: AI în radiologie la spitalele mari, colaborări cu firme ca MediNav) ar putea reduce așteptarea și erorile umane.
  
• Transport: Optimizarea semafoarelor inteligente în București (ca proiectul Mobility Lab) ar reduce ambuteiajele.

1. Atragerea investițiilor străine

• România are un sector IT puternic, iar companii ca UiPath (automatizare robotică) ar putea stimula creșterea unui hub de AI în regiune.

1. Reducerea costurilor în sectorul privat

• Chatbot-uri AI (ex: ING Bank folosește deja asistenți virtuali) reduc cheltuielile cu suportul clienților.

Dezavantaje

1. Șomaj tehnic și recalificare dificilă

• Mulți lucrători din industriile tradiționale (ex: textile sau construcții) nu au competențe digitale, iar tranziția către joburi bazate pe AI este lentă (ex: fabrici automate în Auto Oltenia ar putea înlocui muncitori).

1. Costuri inițiale mari și infrastructură slabă

• Multe IMM-uri nu își permit să implementeze AI din cauza lipsei de fonduri și a conexiunii slabe la internet în zone rurale (ex: firme mici în Maramureș sau Dobrogea).

1. Riscuri privind datele și securitatea

• Sistemele de AI necesită date de calitate, dar România are probleme cu digitalizarea (ex: ANAF a încercat să implementeze AI pentru detectarea fraudelor, dar baza de date este fragmentată).

1. Dependența de experți străini

• Deși România are programatori buni, specialiștii în AI pleacă în străinătate (ex: brain drain către Germania sau SUA), lăsând firmele locale să depindă de consultanți scumpi.

1. Reglementări incomplete

• Lipsa unui cadru legislativ clar pentru AI (ex: GDPR complică utilizarea datelor în analize predictive) poate încetini proiecte în sectorul public.

Concluzie

România are potențialul să beneficieze de AI prin creșterea eficienței economice și îmbunătățirea serviciilor, dar trebuie să depășească obstacole precum deficitul de infrastructură, calificarea forței de muncă și reglementările ambigue. Investițiile în educație digitală și parteneriate public-privat (ex: Politehnica București cu companii de AI) ar putea fi cheia succesului.

Comparația Modelelor AI: Asemănări și Diferențe

Test de gândire critică: Diferențe majore

• Asemănări (între B, C, D): Gemini, Claude și DeepSeek au înțeles corect promptul și au oferit răspunsuri structurate. Au fost prezentate atât avantaje ale implementării IA în România (ex. eficiență, productivitate, inovație, competitivitate), cât și dezavantaje (ex. costuri, deficit de specialiști, șomaj tehnic, etică, reglementare). Toate trei modele au furnizat exemple relevante din contextul economic local (ex. UiPath, bănci, retail, agricultură, industrie auto, IMM-uri, administrație publică).
  
• Diferențe:
  – ChatGPT (A), în mod surprinzător a interpretat greșit promptul! A oferit un răspuns despre provocările generale ale mediului de afaceri românesc (incertitudine legislativă, cultură antreprenorială, birocrație), nu despre implementarea IA. Aceasta este o diferență majoră față de celelalte modele.
  
  – Între Gemini (B), Claude (C) și DeepSeek (D), diferențele au constat în structurarea specifică a punctelor și în exemplele concrete oferite. Gemini și DeepSeek au inclus numeroase exemple specifice (companii, proiecte). Claude a structurat punctele ușor diferit, evidențiind distinct beneficiile pentru serviciile medicale. Toate trei au oferit însă analize pertinente și echilibrate, conform promptului.

OBSERVAȚIE PERSONALĂ: Gemini 2.5 Pro și DeepSeek au oferit cele mai bine argumentate și contextualizate răspunsuri cu relevanță practică.

3. Testul de Argumentare și Gândire Logică la ChatGPT 4.5, Gemini 2.5 Pro, Claude și DeepSeek

Pentru a testa modul de argumentare și gândire logică a celor patru modele, am folosit următorul prompt:

„Care crezi că sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă mediul de afaceri și inițiativa antreprenorială din România în prezent? Argumentează-ți răspunsul cu cel puțin trei puncte distincte.”

Prin acest promt mi-am dorit să fac o evaluare a competențelor de raționament logic, argumentare convingătoare, identificare a validității și relevanței argumentelor. În plus, am vrut să aflu care este capacitatea fiecărui model de a formula concluzii corecte și bine susținute logic, cu argumente.

A. Răspunsul generat de ChatGPT 4.5 la Testul de Argumentare și Gândire Logică

Adrian, în contextul actual din România, aș evidenția următoarele trei provocări majore pentru mediul de afaceri și inițiativa antreprenorială. Fiecare vine cu implicații directe asupra dezvoltării sustenabile, competitivității și inovării:

---

1. Incertitudinea legislativă și fiscală

România suferă de o instabilitate cronică în ceea ce privește politicile fiscale și reglementările. Codul Fiscal este modificat frecvent, uneori de mai multe ori pe an, fără consultare reală cu mediul privat.

• Impact: Planificarea pe termen mediu și lung devine riscantă. Investitorii locali și străini sunt reticenți.
• Exemplu concret: trecerea impozitării microîntreprinderilor de la 1% la 3% sau modificarea plafonului a provocat confuzie și pierderi de încredere.

---

2. Lipsa unei culturi antreprenoriale solide și a educației financiare

Deși inițiativa privată a crescut în ultimii 10–15 ani, încă persistă mentalități de tip „statul trebuie să-mi ofere”, în paralel cu o educație precară privind administrarea unei afaceri.

• Impact: multe startup-uri eșuează în primii ani din lipsă de know-how, strategie și planificare financiară.
• Consecință: antreprenorii se orientează mai mult spre scheme rapide de îmbogățire sau freelancing, în loc de construcția unor afaceri scalabile.

---

3. Birocrație și infrastructură digitală ineficientă

Procesul de înființare, derulare și închidere a unei firme este încă greoi, chiar dacă au apărut unele îmbunătățiri. Digitalizarea administrației publice este fragmentară.

• Impact: pierdere de timp, costuri suplimentare, frustrare în rândul micilor antreprenori.
• Exemplu: platformele online ale ANAF sau Registrului Comerțului funcționează intermitent sau necesită procese greoaie de autentificare și semnături electronice.

---

Dacă ești de acord, pot extinde pe fiecare punct și veni cu soluții practice sau inițiative care ar putea susține antreprenorii români în acest context. Vrei să ducem discuția într-o direcție strategică pentru un material de blog, video sau postare?

B. Răspunsul generat de Gemini 2.5 Pro la Testul de Argumentare și Gândire Logică

Mediul de afaceri și inițiativa antreprenorială din România se confruntă cu o serie de provocări complexe. Analizând contextul actual (aprilie 2025), consider că cele mai semnificative sunt următoarele:

1. Instabilitatea legislativă și fiscală, alături de birocrația excesivă: Aceasta este o problemă persistentă și una dintre cele mai des menționate de antreprenori și investitori.
   
   • Argument: Modificările frecvente și uneori imprevizibile ale Codului Fiscal, ale legislației muncii sau ale altor reglementări relevante (norme de aplicare, ordonanțe de urgență) fac extrem de dificilă planificarea pe termen mediu și lung. Companiile, în special cele la început de drum (start-up-uri) sau IMM-urile, au resurse limitate pentru a se adapta rapid la noile cerințe fiscale și administrative. Birocrația stufoasă, timpul lung necesar obținerii de avize, autorizații și licențe, precum și interacțiunea adesea anevoioasă cu instituțiile statului consumă resurse importante (timp și bani) care ar putea fi direcționate către dezvoltarea afacerii. Această impredictibilitate poate descuraja atât investițiile locale, cât și cele străine.
     
2. Deficitul de forță de muncă calificată și presiunea crescândă pe costurile salariale: Găsirea și păstrarea angajaților potriviți reprezintă o provocare majoră în multe sectoare economice din România.
   
   • Argument: Fenomenul migrației forței de muncă către alte țări UE, corelat cu probleme structurale ale sistemului educațional (care nu întotdeauna produce absolvenți cu competențele cerute de piața modernă) și cu tendințe demografice nefavorabile, a creat un deficit semnificativ de personal calificat în domenii cheie (IT, inginerie, construcții, sănătate, HoReCa etc.). Această lipsă de personal pune presiune pe creșterea salariilor, chiar și în contextul unei productivități care nu crește în același ritm. Pentru antreprenori, în special pentru cei care activează în domenii cu marje de profit mici, aceste costuri salariale în creștere, alături de contribuțiile sociale aferente, pot deveni o povară greu de susținut, afectând competitivitatea.
     
3. Accesul dificil la finanțare (în special pentru start-up-uri și IMM-uri) și costurile operaționale ridicate: Deși există progrese, obținerea capitalului necesar pentru lansarea sau dezvoltarea unei afaceri rămâne o barieră importantă, iar contextul economic general adaugă presiuni pe costuri.
   
   • Argument: Sistemul bancar este adesea perceput ca fiind conservator și cu cerințe de eligibilitate (garanții, istoric financiar) greu de îndeplinit de către firmele tinere sau cele mici, fără active semnificative. Sursele alternative de finanțare (capital de risc, business angels) sunt încă subdezvoltate comparativ cu piețele vestice. În paralel, costurile operaționale au crescut semnificativ în ultima perioadă: prețurile la energie și utilități, costurile materiilor prime și ale logisticii, influențate de inflație și de contextul geopolitic regional, afectează marjele de profit și lichiditatea companiilor. Ratele ridicate ale dobânzilor la credite, menținute pentru a combate inflația, fac și mai scumpă finanțarea prin împrumuturi bancare.

Aceste trei provocări sunt interconectate și creează un mediu complex pentru antreprenorii și companiile din România, necesitând reziliență, adaptabilitate și strategii bine gândite pentru a naviga cu succes pe piață.

C. Răspunsul generat de Claude la Testul de Argumentare și Gândire Logică

D. Răspunsul generat de DeepSeek la Testul de Argumentare și Gândire Logică

Mediul de afaceri și antreprenoriatul din România se confruntă cu mai multe provocări semnificative, dintre care cele mai mari sunt:

1. Birocrația și ineficiența sistemului administrativ

• Procesele lungi de înființare a unei afaceri, autorizații complicate și legislație instabilă descurajează antreprenorii.
• Accesul la fonduri europene este îngreunat de proceduri excesive și corupție.
• Schimbările frecvente în legislația fiscală și muncă creează incertitudine pentru firme.

2. Lipsa forței de muncă calificate și a sistemului educațional adaptat

• Multe companii (în special în IT, construcții și industrie) se confruntă cu deficit de personal calificat.
• Sistemul educațional nu este aliniat la cerințele pieței muncii, iar migrația tinerilor calificați agravează problema.
• Programele de recalificare și formare profesională sunt insuficiente.

3. Accesul limitat la finanțare și lipsa de încredere în antreprenori

• Băncile acordă credite la dobânzi mari, iar investițiile de capital de risc (venture capital) sunt rare în afara unor nișe precum IT.
• Antreprenorii debutanți au dificultăți în obținerea de finanțare fără garanții solide.
• Cultura antreprenorială este încă în dezvoltare, iar eșecul este stigmatizat, reducând riscul în afaceri.

Concluzie: România are un potențial antreprenorial mare, dar birocrația, deficitul de resurse umane și dificultățile de finanțare încetinesc creșterea economică. Reforme în administrație, educație și stimulente financiare ar putea ameliora aceste probleme.

Comparația Modelelor AI: Asemănări și Diferențe

Test de argumentare și gândire logică:

• Asemănări: Toate modelele (A, B, C, D) au identificat provocări majore și similare pentru mediul de afaceri din România: instabilitatea legislativă/fiscală și birocrația, problemele legate de forța de muncă (deficit, calificare, costuri) și accesul dificil la finanțare. Toate au structurat răspunsul logic, prezentând cel puțin trei puncte distincte (Claude a oferit patru) cu argumente.
  
• Diferențe:
  – ChatGPT (A) a personalizat răspunsul, adresându-se „Adrian” (probabil de la setările de Personalizare), a adus argumente clare (instabilitate fiscală, birocrație), dar nu a oferit soluții propunând continuarea discuției
  
  – Gemini (B) a oferit cea mai detaliată argumentare, conectând provocările la contextul economic mai larg (inflație, costuri operaționale, rate dobânzi).
  
  – Claude (C), mai puțin profund, a venit cu o structură mai abstractă (fără exemple specifice), adăugând explicit digitalizarea insuficientă a administrației, ca o a patra provocare majoră.
  
  – DeepSeek (D), concis și la obiect, a menționat explicit aspecte precum accesul la fonduri UE, corupția și stigmatizarea eșecului în cultura antreprenorială.

Deși punctele centrale au fost similare, profunzimea argumentației și exemplele specifice au variat între modele.

OBSERVAȚIE PERSONALĂ: ChatGPT 4.5 și Gemini au excelat în logică și relevanță practică oferind cea mai solidă argumentație.

Câștigătorii pe Categorii (pentru mine!)

• Creativitate: Claude (povestea cea mai bogată)
• Gândire critică: Gemini 2.5 Pro (analiză detaliată cu exemple românești)
• Argumentare logică: Gemini 2.5 Pro & DeepSeek (structură clară și soluții practice)

Concluzii de final

Cele patru modele AI demonstrează abordări diferite în procesarea și generarea răspunsurilor, fiecare cu puncte forte distincte: Claude excelează în structurare și organizare, Gemini 2.5 Pro în detaliere și contextualizare, DeepSeek în formatare vizuală și exemple concrete, iar ChatGPT 4.5 în fluiditate și personalizare. 

Fiecare model are nuanțe stilistice și abordează sarcinile cu mici diferențe în structură și exemple. Alegerea celui mai „tare” model depinde, așadar, de contextul specific de utilizare și de criteriile prioritare pentru utilizator.

Tu ce model preferi?

Te invit să analizezi și tu răspunsurile fiecărui model pornind de la aceste promturi pe care le poți contextualiza în funcție de nișa sau domeniul tău de interes. Fă acest test, iar apoi, dacă binevoiești, împărtășește-ne în comentarii, ce model consideri că ți-a oferit cele mai relevante, creative sau bine argumentate răspunsuri.

Îți mulțumesc!

Comments